Articol apărut inițial pe www.adevarul.ro.
În contextul apelului la dialog între societatea civilă şi sistemul politic, lansat de Administraţia Prezidenţială şi susţinut declarativ de partidele politice, constatăm că principala nemulţumire exprimată de cetăţeni în cadrul protestelor este calitatea extrem de slabă a mecanismelor de reprezentare a cetăţenilor de către elitele politice. Acestei teme îi sunt ataşate slogane care se referă la eliminarea corupţiei din viaţa politică, la creşterea transparenţei, la înnoirea clasei politice, la apariţia de noi actori care să se raporteze în primul rând la interesul public.
Centrul pentru Studiul Democraţiei s-a implicat pe parcursul acestui an în dezbaterile legate de modificarea legii partidelor, a legilor electorale, a finanţării partidelor şi campaniilor și cu privire la legea votului prin corespondenţă. Toate aceste legi vizează mecanismele de reprezentare politică a cetăţenilor. Modificarea lor era necesară, însă rezultatul procesului parlamentar este nesatisfăcător, aducând prea puţine soluţii şi îmbunătăţiri pentru problemele care au făcut ca societatea civilă să ceară reforme după alegerile prezidenţiale din 2014.
Echipa CSD a realizat un amplu raport care cuprinde propuneri de îmbunătăţire a acestor mecanisme de reprezentare politică a cetăţenilor. Acestea sunt în continuare de actualitate şi considerăm că implementarea lor ar genera schimbări benefice pe termen lung, în folosul cetăţenilor. Le sumarizăm şi punem la dispoziţie raportul CSD pentru detalii şi analize suplimentare:
1. Implementarea unui sistem electoral bazat pe liste de partid deschise, cu vot preferenţial, pentru alegerea senatorilor, deputaţilor, consilierilor locali, consilierilor judeţeni şi europarlamentarilor;
2. Alegerea primarilor în două tururi de scrutin;
3. Accesul neîngrădit al observatorilor electorali acreditaţi atât în secţiile, cât şi în Birourile Electorale;
4. Implementarea votului prin corespondenţă pentru a facilita accesul la vot al tuturor cetăţenilor români;
5. Transparenţă deplină în finanţarea partidelor şi campaniilor electorale, prin eliminarea plafoanelor pentru donaţii anonime şi prin eliminarea posibilităţii ca împrumuturile să fie secretizate;
6. Reducerea numărului de semnături necesar pentru înscrierea partidelor şi candidaţilor independenţi în competiţiile electorale;
7. Introducerea posibilităţii ca referendumul să fie organizat şi la iniţiativa cetăţenilor;
8. Eficientizarea legislaţiei privind iniţiativa legislativă cetăţenească, pentru a scurta drumul prin care aceasta ajunge în dezbaterea Parlamentului.
Centrul pentru Studiul Democraţiei consideră că soluţiile la actuala criză politică nu se reduc la înlocuirea unor persoane aflate în funcţii cheie ale statului, ci prin modificări legislative care să conducă la propulsarea în funcţiile publice a unor persoane mai competente, capabile să genereze politici publice mai bune.
Salutăm deschiderea manifestată în această perioadă de principalii actori şi instituţii politice şi ne exprimăm speranţa că această perioadă de dialog, forţată de presiunea generată de demonstraţiile din ultimele zile, să ducă la soluţii de însănătoşire pe termen lung a sistemului politic din România.
Raportul intitulat „Reforma mecanismelor de reprezentare politică a cetăţenilor din România”, disponibil şi la adresa https://www.democracycenter.ro/romana/cercetare/proiecte-de-cercetare-aplicata/reforma-mecanismelor-de-reprezentare-politica-cetatenilor-romania.
Centrul pentru Studiul Democraţiei este un think-tank înfiinţat in anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, România. În cadrul său activează politologi şi cercetători români, activi la universităţi din ţară şi din străinătate. CSD dezvoltă proiecte de cercetare şi analize dintr-o perspectivă comparată, cu o importantă componentă practică, pe teme ca: democratizarea, migraţia, etnicitatea, educaţia civică, comportamentul electoral şi designul instituţional în România. Colaborările noastre acoperă instituţii precum Parlamentul României, Administraţia Prezidenţială, instituţii ale administraţiei locale, precum şi organizaţii ale societăţii civile.