Lansarea raportului „Educație, bună guvernare, securitate națională”

Stimati colegi,


Centrul pentru Studiul Democratiei a lansat raportul "Educatie, buna guvernare, securitate nationala", document rezultat in urma conferintei cu acelasi titlu pe care am gazduit-o in perioada 24-26 martie la Cluj.


Raportul identifica 11 zone deficitare in sistemul de educatie si propune solutii pentru acestea. Opiniile exprimate in raport apartin autorilor din cadrul CSD, iar in elaborarea documentului au fost consultati 50 de experti, membri ai societatii civile si reprezentanti ai unor institutii ale statului.


Conferinta si raportul rezultat se afla sub egida Dezbaterii Nationale "Romania Educata", lansata de Administratia Prezidentiala la inceputul acestui an.


Mai jos puteti gasi un rezumat al documentului, pe care vi-l atasam in intregime. De asemenea, el poate fi consultat pe siteul CSD, la adresa http://democracycenter.ro/romana/publicatii/rapoarte-de-cercetare/educatie-buna-guvernare-securitate-nationala.


Pentru informatii suplimentare, il puteti contacta pe Gabriel Badescu, la numarul de telefon 0747289717 sau la adresa de email badescu@fspac.ro.


Va multumim pentru colaborare!


EDUCATIE, BUNA GUVERNARE, SECURITATE NATIONALA


Procesul educațional este un determinant puternic al stabilității și calității democrației, iar învățământul superior are un rol major, datorită contribuției sale la selecția și formarea elitei politice, economice și sociale. Obiectivele cuprinse în documentele oficiale cuprind aproape de fiecare dată referiri la învăţarea de valori și deprinderi democratice. Calitatea democraţiei este dată de gradul de participare activă a cetăţenilor în rezolvarea de probleme comune, calități achizitionate în principal pe parcursul procesului educațional, iar studiile desfăşurate de-a lungul mai multor decenii indică adesea, chiar şi în cazul democraţiilor consolidate, tendinţe de creştere a neimplicării și dezinteresului faţă de politică. România a avut şi continuă să aibă o evoluţie ezitantă din punctul de vedere al dezvoltării democratice, în timp ce evoluțiile recente din țări precum Ungaria și Polonia arată cum integrarea în Uniunea Europeană nu oferă garanţia rezolvării rapide, fără efort sau ireversibile a acestei probleme.

La acest context extern se adaugă vulnerabilitățile interne ale României. Momentul „Colectiv”, problemele din sistemul de sănătate sau criza plagiatelor sunt doar câteva dintre cazurile recente care scot la iveală lacunele legislative și de funcționare a instituțiilor statului. Instabilitatea politică, lipsa coeziunii sociale, lipsa încrederii în instituții sau chiar pierderea legitimității statului în raport cu societatea sau cu grupuri din cadrul ei se numără între factorii importanți care favorizează apariția de vulnerabilități în fața unor amenințări transnaționale, cum sunt criminalitatea organizată sau terorismul.

Definirea siguranței naționale drept „starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului” în Legea securității naționale, implică determinări reciproce puternice între acest concept și calitatea educației. Astfel, un sistem de educație neperformant generează vulnerabilități pentru siguranța cetățenilor români, contribuind la excluziune socială, corupție, declin demografic, brain drain.

Raportul susține că în absența unor schimbări substanțiale neîncrederea în sistemul educațional românesc va crește și mai mult, contribuind la declinul lui. De aceea, este necesar ca intensitatea dezbaterilor despre educație și gradul de cuprindere a actorilor implicați să crească, iar ritmul în care au loc schimbări să fie accelerat.

Schimbările semnificative din educație sunt posibile doar în condițiile alocării unor resurse suplimentare, într-un mod eficient și echitabil. Pe termen lung, însă, costurile realizării unui sistem educațional performant vor fi mult mai mici decât cele ale nereformării sistemului actual.

Din perspectiva celor mai mulți dintre indicatorii uzuali – precum speranța de durată a educației, participarea tinerilor în educație școlară sau abandonul școlar – școala românească este deficitară. România se află constant pe ultimele poziții dintre țările UE în evaluările internaționale ale calității educației, având în vedere aspecte dintre cele mai diverse. În plus, pentru mai mulți indicatori importanți trendul este descendent, în contrast cu restul țărilor UE.

În învățământul superior, universitățile din România sunt în afara primelor 500 de poziții în toate clasamentele recunoscute. În plus, cazurile de plagiat, corupție, nepotism, sunt larg răspândite, și implică frecvent decidenți importanți din sistemul universitar. În același timp, au fost identificate atitudini discriminatorii în rândul studenților față de persoanele cu HIV/SIDA, minorități sexuale, persoanele de etnie romă, și persoanele de etnie maghiară. Iar în universitățile românești femeile ocupă foarte rar funcții de conducere.

Raportul argumentează că școala românească are nevoie de schimbare, indică o serie de direcții principale ale schimbării și prezintă recomandări de transformări pe termen scurt și mediu în cadrul sistemului educațional și a contextului în care acesta operează.

Aspectele identificate sunt:

1. Capacitatea administrativă scăzută a statului, în special a Ministerului Educației Naționale și a Cercetării Științifice

2. Finanțarea deficitară și ineficientă

3. Utilizarea insuficientă a cercetării bazate pe date empirice în procesul de creare a politicilor educaționale.

4. Definirea, operaționalizarea și stimularea deficitară a performanței educaționale

5. Modul deficitar de recrutare și motivare a personalului din educație

6. Nivelul ridicat al inegalităţii de șanse școlare

7. Nivelul ridicat al abandonului școlar

8. Învățarea deficitară a normelor și competențelor democratice

9. Dezvoltarea redusă a educației pe parcursul vieții

10. Utilizarea redusă a resurselor educaționale deschise și accesul limitat la rezultatele cercetării finanțate din fonduri publice

11. Politicile educaționale puțin adaptate unui context demografic dinamic și unei piețe a muncii în schimbare